Guvernul Romaniei
| | Hotarare nr. 994/2004
din 25/06/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 648 din 19/07/2004
pentru aprobarea infiintarii perdelelor forestiere de protectie a cailor de comunicatie impotriva inzapezirii in toate zonele tarii, in conformitate cu Programul de infiintare a perdelelor forestiere de protectie a cailor de comunicatie impotriva inzapezirii si pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesitatii infiintarii unei retele de perdele forestiere de protectie in judetele Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman si pe terenurile unitatilor de crestere si exploatare a cailor de rasa
| |
In temeiul art. 108 din Constitutie, republicata, si al art. 9 alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1. - Se aproba infiintarea perdelelor forestiere de protectie a cailor de comunicatie impotriva inzapezirii in toate zonele tarii, in conformitate cu Programul de infiintare a perdelelor forestiere de protectie a cailor de comunicatie impotriva inzapezirii, elaborat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prevazut in anexa nr. I.
Art. 2. - Se aproba Studiul de fundamentare a necesitatii infiintarii unei retele de perdele forestiere de protectie in judetele Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman si pe terenurile unitatilor de crestere si exploatare a cailor de rasa, preluate de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiintarea Societatii Nationale "Cai de Rasa" - S.A. si preluarea patrimoniului acesteia de catre Regia Nationala a Padurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 24/2003, prevazut in anexa nr. II, in vederea realizarii Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie.
Art. 3. - Anexele nr. I si II fac parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
---------------
Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale,
Ilie Sarbu
p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
Ileana Tureanu,
secretar de stat
Ministru de stat, ministrul administratiei si internelor,
Marian Florian Saniuta
Ministrul delegat pentru administratia publica,
Gabriel Oprea
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Bucuresti, 25 iunie 2004.
Nr. 994.
ANEXA Nr. I
PROGRAM
de infiintare a perdelelor forestiere de protectie a
cailor de comunicatie impotriva inzapezirii
ANEXA Nr. II
STUDIU DE FUNDAMENTARE
a necesitatii infiintarii unei retele de perdele forestiere de
protectie in judetele Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman si pe
terenurile unitatilor de crestere si exploatare a cailor de rasa,
preluate de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva in baza Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 139/2002, aprobata prin Legea nr. 24/2003
1. Aspecte generale
Regimul de seceta din ultimele doua decenii reprezinta un semnal de alarma pentru agricultura Romaniei.
O situatie cu totul speciala se inregistreaza in zona de campie din judetele Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman, unde secetele sunt din ce in ce mai frecvente si de durata. Cauzele secetelor respective sunt multiple, iar masurile de combatere a acestora si de atenuare a efectului lor trebuie sa fie complexe si ample. Solutii in aceasta directie au fost preconizate in 1993, printr-un program de masuri privind "prevenirea efectelor cu caracter de calamitate survenite din cauza secetei din 1992-1993" in judetele mentionate.
In cadrul studiului de fata, care urmeaza sa fie aprobat prin hotarare a Guvernului, dupa cateva informatii privind secetele respective si implicatiile lor, se prezinta situatia vegetatiei forestiere din zona si se fac propuneri privind ameliorarea ei, tinandu-se seama de efectele favorabile pe care padurile si perdelele forestiere le au asupra campului si asupra culturilor agricole.
Cadrul legal al actiunii propuse este asigurat de Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie. In cadrul acestei legi se stipuleaza la art. 9 alin. (1) ca "infiintarea perdelelor forestiere de protectie este obligatorie, atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice, in cazurile in care, prin studiile intocmite de institutiile prevazute la art. 8 alin. (1) se prevede expres necesitatea realizarii acestora prin hotarare a Guvernului".
2. Date asupra secetelor din zona si asupra efectelor inregistrate
Sub raport meteorologic, intervalele secetoase sunt in ultimul timp din ce in ce mai lungi. Practic, sirul anilor de seceta inceput in 1982 a avut intreruperi putin semnificative. Chiar daca, din punct de vedere al intensitatii secetelor, maxime s-au inregistrat la nivelul anilor 1983-1986, 1992-1993 si 2000-2002, intregul interval considerat (1982-2002) se caracterizeaza prin secete mai mult sau mai putin accentuate, perioadele cu temperaturi si precipitatii normale fiind sporadice si scurte, de unu pana la maximum 3 ani.
In ultimul deceniu, in zona s-au inregistrat 5-6 ani secetosi sau excesiv de secetosi. In unii dintre acesti ani recolta realizata a reprezentat, fata de media recoltelor din anii normali, doar 17% la grau, 10% la porumb, 27% la floarea-soarelui. Frecvent, culturile agricole au fost calamitate - total sau partial - pe suprafete intinse, fapt care a impus ca, pentru sprijinirea producatorilor agricoli din zona, de la bugetul de stat sa fie alocate sume de peste 500 miliarde de lei.
O consecinta a secetelor meteorologice o reprezinta si seceta hidrologica. In anii secetosi si excesiv de secetosi, debitele raurilor din zona reprezinta 15-60% din debitele normale. Lipsa precipitatiilor si nivelul foarte scazut al panzei freatice duc uneori chiar la secarea temporara a unor cursuri de apa, cu efectele cunoscute asupra economiei si asupra conditiilor de mediu.
Constatarile de mai sus sunt ingrijoratoare, dat fiind ca fenomenele de aridizare din zona se extind treptat in toata Campia Romana. Aceste fenomene s-ar putea agrava, mai ales in situatia in care, la nivel planetar, pentru urmatoarele perioade se estimeaza incalzirea progresiva a atmosferei, cu accentuarea fenomenului de arsita si de diminuare a conditiilor de precipitatii.
3. Situatia padurilor si perdelelor forestiere din zona
In zona de campie din judetele Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman, puternic afectata de seceta in ultimele doua decenii, ponderea suprafetei de padure este de 5-8%, cu mult sub media europeana pentru regiuni similare (15%). Suprafata totala a padurilor din aceasta zona este de numai 173 mii ha, din care 22 mii ha in Mehedinti, 79 mii ha in Dolj, 45 mii ha in Olt si 27 mii ha in Teleorman.
Documente vechi atesta existenta in trecut a unor intinse suprafete de padure, din care o parte insemnata create special pentru fixarea nisipurilor mobile din sudul Olteniei. In ultimii 140 de ani suprafata padurii s-a restrans prin defrisari repetate. Numai dupa al doilea razboi mondial au fost defrisate 29 mii ha, din care o mare parte au fost paduri de fixare a dunelor de nisip si de protectie climatica.
Ca urmare a acestor defrisari s-a reactivat fenomenul de deflatie, iar secetele au devenit mai frecvente si mai intense. Aceasta a determinat proiectarea si executarea, in special dupa 1970, a retelei de perdele forestiere de protectie Sadova-Bechet, cu o suprafata de 2.250 ha. Din pacate, o parte din perdelele respective a fost defrisata, in prezent existand doar circa 1.800 ha.
In ultimele decenii situatia vegetatiei forestiere s-a inrautatit simtitor prin:
- modificarea conditiilor de vegetatie din Lunca Dunarii si din Lunca Oltului, ca urmare a amenajarilor hidrotehnice; prin coborarea nivelului apei freatice din avalul nodurilor hidrotehnice, o parte din padurile de plop si salcie din luncile respective a fost grav afectata;
- secetele prelungite, poluarea industriala, tratarea repetata in crang au determinat inrautatirea starii de sanatate a salcametelor de pe dunele de nisip din sudul Olteniei, precum si a altor paduri de campie din zona;
- delictele silvice, care s-au intensificat simtitor o data cu inceperea procesului de retrocedare a terenurilor forestiere si care determina si ele o deteriorare a starii padurilor si mai ales degradarea unor importante suprafete de perdele forestiere.
Situatia actuala a vegetatiei forestiere din zona de campie a celor 4 judete - pe paduri si perdele forestiere - este prevazuta in anexa nr. 1 la prezentul studiu.
Tinandu-se seama de rolul vegetatiei forestiere in ameliorarea conditiilor de mediu, se impun masuri de redresare a starii padurilor si perdelelor forestiere din zona, precum si masuri de extindere a acestora din urma in raport cu suprafata totala a terenurilor agricole de protejat.
4. Masuri pentru redresarea situatiei
In vederea ameliorarii prin mijloace silvice a conditiilor de mediu din zona este necesar sa se ia urmatoarele masuri:
• Refacerea/reabilitarea arboretelor degradate din fondul forestier si a perdelelor forestiere de protectie cu stare necorespunzatoare functiilor pentru care au fost create. Lucrarile de refacere/reabilitare se vor executa de catre proprietarii/administratorii padurilor si perdelelor forestiere respective din surse proprii, in termen de 3 ani de la aprobarea acestui studiu.
• Impadurirea unei suprafete de 30 mii ha de terenuri inapte sau ineficiente pentru culturi agricole, in compensarea suprafetelor de paduri defrisate de pe nisipurile mobile din sudul Olteniei. Terenurile respective vor fi identificate si transferate in administrarea directiilor silvice Mehedinti, Dolj si Olt de catre consiliile judetene respective, iar directiile silvice nominalizate vor executa lucrarile in cel mult 2 ani de la primirea terenurilor in cauza.
• Infiintarea unei retele de perdele forestiere in zona de campie lipsita de paduri din judetele Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman, care sa indeplineasca un rol protector, in special pentru portiunile de teren lipsite de paduri sau alte forme de vegetatie forestiera. Problema perdelelor respective este prezentata succint in cele ce urmeaza.
5. Infiintarea unei retele de perdele forestiere de protectie
5.1. Sisteme de amplasare; suprafata de impadurit; esalonarea lucrarilor
In zona de campie a judetelor Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman, suprafata de terenuri agricole care nu beneficiaza de prezenta padurii sau a altor forme de vegetatie forestiera este de 870 mii ha: 45 mii ha in Mehedinti, 280 mii ha in Dolj, 265 ha in Olt si 280 mii ha in Teleorman.
Pentru protectia terenurilor agricole respective, pentru combaterea secetelor excesive, pentru ameliorarea de durata a conditiilor de mediu din zona este necesara crearea unei retele de perdele forestiere de protectie. Cercetarile stiintifice si experimentarile realizate au demonstrat ca, in conditii similare cu cele specifice zonei studiate, este indicata amplasarea perdelelor respective intr-un sistem rectangular. Ca regula generala, distanta dintre perdelele principale - cu latimi de 10 m - va fi de 300 m, iar intre cele secundare - cu latimi de 7 m - distanta va fi de 500 m, cu indesiri adecvate (de pana la 150 m) in zonele cu nisipuri si pericol de deflatie.
Evident, amplasarea perdelelor nu se va face mecanic, ci se vor crea module adaptabile necesitatilor impuse de conditiile de exploatare agricola, de drumurile si pistele de exploatare existente, de orografia terenului, natura proprietatii etc.
In sistemul preconizat, suprafata ocupata de perdelele forestiere de protectie va fi de aproximativ 42 mii ha, reprezentand sub 5% din suprafata terenurilor protejate.
Lucrarea ar urma sa se execute in perioada 2005-2010, potrivit esalonarii cuprinse in anexa nr. 2 la prezentul studiu. Cu caracter experimental si demonstrativ - pe baza de documentatii tehnico-economice intocmite si avizate potrivit legii - se vor putea instala unele perdele forestiere de protectie, incepand cu acest an, pe terenuri pentru care exista acordul detinatorilor, inclusiv in alte judete ale tarii.
5.2. Date tehnice suplimentare
In scopul realizarii retelei de perdele se vor proiecta module pentru 100, 250, 500 si 1.000 ha de teren. Modulele se vor realiza in variante pentru nisipuri, soluri cernoziomice si alte categorii de soluri zonale sau azonale.
Perdelele principale vor fi constituite din 5-7 randuri, iar cele secundare din 3-5 randuri.
Ca specii forestiere de introdus in compozitia perdelelor de protectie sunt de avut in vedere:
- pentru nisipuri: salcam, gladita, dud, ulm de Turchestan, sofora, malin american, iar ca arbusti - soc, salcioara, artar tataresc, corcodus, paducel, catina rosie, scumpie (pentru randurile marginale);
- pentru terenurile cu soluri cernoziomice si alte categorii: stejar brumariu, cer, stejar rosu, stejar pedunculat, salcam, gladita, ulm de Turchestan, tei argintiu, par paduret, sofora, jugastru, iar ca arbusti de interior - soc, artar tataresc, paducel; pentru randurile de margine se recomanda corcodus, catina rosie, cires, zarzar, malin american, visin turcesc etc.
Necesarul de puieti: 5.000-6.700 bucati/ha, din care 30% arbusti sau specii de pomi fructiferi.
5.3. Costul lucrarilor
Costul lucrarilor - la nivelul anului 2003 - poate varia de la 30-35 milioane lei/ha, in cazul perdelelor de salcam, pana la 80-95 milioane lei/ha, in cazul perdelelor pe baza de stejari.
Tinand seama de specificul zonei si luand in considerare un cost mediu de 75 milioane lei/ha, costul lucrarilor de instalare si de intretinere pentru intreaga suprafata de 42 mii ha - calculat in preturi 2003 - se cifreaza la circa 3.000 miliarde lei.
Pentru realizarea retelei de perdele forestiere de protectie propuse, pe langa costul lucrarilor de infiintare este necesar sa se aiba in vedere si valoarea despagubirilor ce vor trebui asigurate pentru proprietarii care nu accepta ca terenurilor agricole pe care le detin si care intra in amplasamentul perdelelor de protectie sa le fie schimbata folosinta. Se apreciaza ca valoarea despagubirilor respective se poate ridica la circa 300 miliarde lei, reprezentand aproximativ 10% din costul lucrarilor de infiintare a perdelelor.
5.4. Efecte scontate
Rolul perdelelor forestiere privind ameliorarea conditiilor de mediu incepe a se face simtit la 3-6 ani de la infiintare, efectele maxime inregistrandu-se insa dupa varsta de 10-12 ani. Efectele respective constau in principal in: atenuarea vitezei vantului, reducerea extremelor termice din aer si sol, favorizarea condensarii vaporilor de apa din atmosfera, ameliorarea regimului apei din sol si panza freatica.
Evident, toate acestea au o influenta favorabila asupra recoltelor agricole realizate pe terenurile protejate de perdele. Cercetari efectuate in special in fosta Uniune Sovietica au pus in evidenta, pentru diverse culturi, sporuri de recolta de 10-30% in ani umezi (cu precipitatii normale) si de 150-300% in ani secetosi (pct. 1 din anexa nr. 3 la prezentul studiu). Cercetarile mentionate au demonstrat ca daca in anii umezi sporurile de recolta la grau, inregistrate in camp adapostit de perdele forestiere, au fost de ordinul a 300 kg/ha (1.853 kg/ha fata de 1.556kg/ha, media din teren fara adapost), in anii secetosi sporurile respective s-au ridicat la peste 700 kg/ha (950kg/ha fata de 247 kg/ha, media recoltei din teren fara adapost). In tara noastra, in zona Marculesti-Ialomita s-a obtinut in anul secetos 1946 un spor de recolta de 1.000kg/ha (1.375 kg/ha fata de 379 kg/ha, cat a reprezentat productia in camp deschis), chiar daca perdelele respective nu erau ajunse la maturitate, avand doar inaltimea medie de 5,8 m (anexa nr. 3 pct. 2).
In afara sporului de productii agricole este de avut in vedere si productia de material lemnos. Pe durata unui ciclu de 20-25 de ani, un hectar din reteaua de perdele forestiere poate furniza, cu ingrijire adecvata, 4-6 m3/an de lemn apt pentru foc si constructii rurale. Acest aspect este de importanta deosebita pentru o zona lipsita de paduri, cum este cea de care ne ocupam.
In sfarsit, este de mentionat si rolul ecologic al perdelelor respective. Pe langa influenta asupra conditiilor de clima - si, de fapt, inclusiv prin aceasta influenta - ele devin adevarate oaze pentru numeroase vietuitoare, de la insecte si pasari pana la mamifere specifice zonei de campie, toate cu functii importante in reglarea si ameliorarea conditiilor de mediu si de viata.
5.5. Probleme speciale
Realizarea retelei de perdele forestiere de protectie intereseaza un segment important al populatiei din zona de campie a celor 4 judete si poate avea implicatii importante de ordin ecologic, social, educativ si economic. Succesul ei este conditionat, printre altele, de luarea urmatoarelor masuri:
• Proiectarea si amplasarea judicioasa a retelelor de perdele, in asa fel incat suprafata scoasa din productia agricola sa fie cat mai mica, iar efectul protector cat mai ridicat.
• Sensibilizarea populatiei si a proprietarilor de terenuri agricole din zona in legatura cu importanta perdelelor forestiere de protectie pentru ameliorarea conditiilor de mediu si de viata, pentru diminuarea treptata a efectelor secetelor si pentru sporirea recoltelor agricole.
• Stabilirea unei metodologii pentru despagubirea proprietarilor care nu sunt de acord cu schimbarea folosintei terenurilor agricole pe care le detin si care intra in amplasamentul viitoarelor perdele forestiere de protectie.
Actiunea de creare a retelei de perdele forestiere in zona de campie a judetelor Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman se inscrie ca o prima etapa a Programului de realizare a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie prevazut de Legea nr. 289/2002. Ca atare, potrivit legii mentionate, ea urmeaza a fi coordonata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Academia de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", precum si cu alti agenti economici interesati.
La reteaua de perdele forestiere de protectie a campului agricol impotriva factorilor climatici daunatori este necesar de avut in vedere si celelalte categorii de perdele forestiere de protectie, si anume: pentru protejarea solului impotriva eroziunii; pentru protectia cailor de comunicatii si de transport, in special impotriva inzapezirilor; pentru protectia digurilor si malurilor impotriva curentilor, viiturilor, ghetii si altele; pentru protectia localitatilor si a diverselor obiective economice si sociale. In aceasta ultima categorie se includ perdelele forestiere de protectie ce urmeaza a se crea, incepand cu anul forestier 2003/2004, pe terenurile agricole ale unitatilor de crestere si exploatare a cailor de rasa, preluate de Regia Nationala a Padurilor in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 139/2002 (anexa nr. 4 la prezentul studiu).
Finantarea lucrarilor se va face din sursele de finantare prevazute la art. 18 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie.
Bibliografie:
Nesu I., 1998, Perdele forestiere de protectie a campului. Editura Star Tipp Slobozia MAPPM, 1993, Program de masuri pentru prevenirea efectelor cu caracter de calamitate survenite datorita secetei in perioada 1992-1993 in Campia Dunarii, in judetele Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman.
ANEXA Nr. 1*)
la studiu
SITUATIA PADURILOR SI PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECTIE DIN ZONA DE
CAMPIE A JUDETELOR MEHEDINTI, DOLJ, OLT SI TELEORMAN
___________
*) Anexa nr. 1 la studiu este reprodusa in facsimil.
- hectare -
+----+-------------+---------------------------+-------------------------------+
| | | Suprafata padurilor | Suprafata perdelelor |
|Nr. | | din zona de campie | forestiere de protectie |
|Crt.| Judetul +-------+-------------------+------------+------------------+
| | | Total | Din care afectate | Total |Din care degradate|
| | | | de uscare | | |
+----+-------------+-------+-------------------+------------+------------------+
| 1. |Mehedinti | 22.000| 3.500 | - | - |
+----+-------------+-------+-------------------+------------+------------------+
| 2. |Dolj | 79.000| 4.000 | 1.500 | 520 |
+----+-------------+-------+-------------------+------------+------------------+
| 3. |Olt | 45.000| 4.000 | 200 | 10 |
+----+-------------+-------+-------------------+------------+------------------+
| 4. |Teleorman | 27.000| 500 | 110 | 100 |
+----+-------------+-------+-------------------+------------+------------------+
| TOTAL |173.000| 12.000 | 1.810 | 630 |
+------------------+-------+-------------------+------------+------------------+
ANEXA Nr. 2*)
la studiu
SUPRAFATA PERDELELOR FORESTIERE PROPUSE A SE INFIINTA IN CADRUL
SISTEMULUI NATIONAL AL PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECTIE PREVAZUTE
DE LEGEA NR. 289/2002, IN ZONA DE CAMPIE A JUDETELOR MEHEDINTI,
DOLJ, OLT SI TELEORMAN
___________
*) Anexa nr. 2 la studiu este reprodusa in facsimil.
- hectare -
+----+----------+-----------+----------+---------------------------------------+
|Nr. | | Suprafata |Suprafata | Esalonarea suprafetelor de realizat |
|Crt.| Judetul |agricola de|de perdele+------+------+-----+-----+------+------+
| | | protejat | necesare | 2005 | 2006 |2007 |2008 | 2009 | 2010 |
+----+----------+-----------+----------+------+------+-----+-----+------+------+
| 1. |Mehedinti | 45.000 | 2.000 | - | - | 500| 500| 500| 500|
+----+----------+-----------+----------+------+------+-----+-----+------+------+
| 2. |Dolj | 280.000 | 13.000 | 500| 1.000|1.500|2.000| 3.500| 4.500|
+----+----------+-----------+----------+------+------+-----+-----+------+------+
| 3. |Olt | 265.000 | 13.000 | 500| 1.000|1.500|2.000| 3.000| 5.000|
+----+----------+-----------+----------+------+------+-----+-----+------+------+
| 4. |Teleorman | 280.000 | 14.000 | 1.000| 1.500|2.000|2.500| 3.000| 4.000|
+----+----------+-----------+----------+------+------+-----+-----+------+------+
| TOTAL | 870.000 | 42.000 | 2.000| 3.500|5.500|7.000|10.000|14.000|
+---------------+-----------+----------+------+------+-----+-----+------+------+
ANEXA Nr. 3*)
la studiu
INFLUENTA PERDELELOR FORESTIERE ASUPRA RECOLTELOR AGRICOLE
___________
*) Anexa nr. 3 la studiu este reprodusa in facsimil.
1. Cresterea, in procente, a recoltei diferitelor culturi agricole la
adapostul perdelelor forestiere de protectie*)
+----------------+-------------------------------------------------------------+
| | Sporuri de recolta inregistrate la adapostul perdelelor, |
| Cultura | fata de recolta medie din zona (%) |
| +----------------------------+--------------------------------+
| | In anii umezi | In anii secetosi |
+----------------+----------------------------+--------------------------------+
| Grau de vara | 10 | 150 |
+----------------+----------------------------+--------------------------------+
| Grau de iarna | 30 | 300 |
+----------------+----------------------------+--------------------------------+
| Secara | 20 | 200 |
+----------------+----------------------------+--------------------------------+
| Ovaz, orz | 10 | 150 |
+----------------+----------------------------+--------------------------------+
| Lucerna | 30 | 300 |
+----------------+----------------------------+--------------------------------+
*) Dupa cercetari efectuate in statiuni experimentale din zona de stepa a fostei Uniuni Sovietice (Zukowski, 1950, citat de Nesu, 1998).
2. Recolte de grau realizate in camp deschis si la adapostul perdelelor
forestiere*)
+--------------------------+-----------------+----------------+----------------+
| | | Recolte | Sporul datorat |
| | | realizate | adaposturilor |
| | | | perdelelor |
| Locul cercetarii | Specificari +-------+--------+-------+--------+
| | |In anii|In anii |In anii|In anii |
| | |umezii |secetosi|umezii |secetosi|
| | +-------+--------+-------+--------+
| | | Kg/ha | % |
+--------------------------+-----------------+-------+--------+--------+-------+
| Fosta Uniune Sovietica - | Camp cu adapost | 1.853 | 951 | 19 | 285 |
| Statiunea experimentala |Camp fara adapost| 1.556 | 247 | - | - |
| Guselski | | | | | |
+--------------------------+-----------------+-------+--------+--------+-------+
| Romania - Statiunea | Camp cu adapost | | 1.375 | | 263 |
| silvica Baragan**) |Camp fara adapost| | 379 | | - |
+--------------------------+-----------------+-------+--------+--------+-------+
*) Dupa Zucowschi (1950) si Lupe (1946), citati de Nesu (1998).
**) Datele pentru statiunea Baragan se refera numai la anul 1946 (adapost: perdea tanara, cu inaltime de 5,8 m).
ANEXA Nr. 4*)
la studiu
SUPRAFATA PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECTIE CE URMEAZA A SE INFIINTA
PE TERENURILE UNITATILOR DE CRESTERE SI EXPLOATARE A CAILOR DE RASA,
PRELUATE DE REGIA NATIONALA A PADURILOR IN BAZA O.U.G. 139/2002
___________
*) Anexa nr. 4 la studiu este reprodusa in facsimil.
- hectare -
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
|Nr. | Judetul | Denumirea hergheliei | Suprafata de |
|crt.| | |perdele forestiere|
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
| 1. |Brasov |Sambata de Jos | 3 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
| 2. |Braila |Ramnicelu | 12 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
| 3. |Bihor |Balc | 3 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
| 4. |Bistrita |Beclean | 1 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
| 5. |Buzau |Rusetu | 21 |
| | +------------------------------+------------------+
| | |Cislau | 4 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
| 6. |Calarasi |Jegalia | 23 |
| | +------------------------------+------------------+
| | |Dor marunt | 15 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
| 7. |Constanta |Mangalia | 26 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
| 8. |Galati |Tulucesti | 50 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
| 9. |Mures |Targu Mures | 2 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
|10. |Olt |Slatina | 20 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
|11. |Suceava |Luciu | 5 |
| | +------------------------------+------------------+
| | |Radauti | 5 |
+----+-----------------------+------------------------------+------------------+
|TOTAL | 190 |
+-----------------------------------------------------------+------------------+